Vis

Unele vise ma socheaza la fel ca frazele alea pe care mi le zic ai mei din cand in cand.

Seara, il paraste pe frate-su: E. a zis ca bunicile mamei sunt urate.

Le-au vazut la bunica lor pe calculator, intr-una din diminetile astea ploioase de vacanta.

Somn. La sapte dimineata trebuie sa ma duc sa-mi fac o analiza.

Ma trezesc si adorm si intre luciditate si baiguiala delirez ca am ajuns deja la analiza, care e de fapt o prima sedinta din multe altele de fizioterapie. Stau ghemuita in sala alba, doua asistente imi dau tarcoale si dintr-o data incep sa ma atace pestisori rosii. Urlu direct: eu plec. Ce ai? Pestisorii sunt cu fizio aici. Pai foarte rau, eu am fobia pestisorilor.

Suna cineva la usa. Deschid. Amandoua bunicile, in intuneric bezna, cot la cot in fata usii, abia le vad.

Inainte, una din ele - cea despre care am tras concluzia cu frate-meu in toamna trecuta ca e cea mai ravasita - era lipita de peretele usii noastre.

Zagltaiala: trezeste-te, nu ajungi la spital! Nu mai merg, sar pestisorii aia mici pe mine.

Esti nebuna de nesomn, e doar o analiza.

Intr-un sfert de ceas sunt inapoi, cantand.

N-am mai cantat la sapte dimineata din...alta viata.